Un român din patru recunoaște utilizarea zilnică a inteligenței artificiale
Conform unui sondaj realizat de INSCOP Research în perioada 2-6 martie 2026, un sfert dintre români afirmă că utilizează zilnic platforme, tehnologii sau aplicații bazate pe inteligență artificială. În contrast, 41,6% dintre respondenți declară că nu au apelat niciodată la aceste tehnologii.
Utilizarea inteligenței artificiale
Sondajul evidențiază că persoanele care nu utilizează niciodată platforme bazate pe inteligență artificială sunt, în special, votanții PSD, cei cu vârste de peste 60 de ani, indivizii cu educație primară și locuitorii din mediul rural. Pe de altă parte, utilizatorii frecvenți, care folosesc zilnic aceste tehnologii, sunt, în principal, votanți USR, persoane cu vârste între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din Capitală și din orașele mari.
Din totalul respondenților, 24,8% folosesc inteligența artificială zilnic, 17% de câteva ori pe săptămână, iar 15,7% de câteva ori pe lună. Un procent de 0,9% nu știe sau nu răspunde.
Încrederea în rezultatele inteligenței artificiale
În ceea ce privește încrederea în informațiile furnizate de sistemele de inteligență artificială, doar 2,9% dintre cei intervievați au declarat că au foarte multă încredere, 21,4% au spus că au destul de multă încredere, 44,1% puțină încredere, iar 26,7% nu au deloc încredere. Procentul non-răspunsurilor este de 4,9%. Cei care au mai multă încredere în aceste informații sunt, în special, votanții PNL și USR, persoanele cu vârste între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară și locuitorii din Capitală.
Îngrijorările legate de pierderea locului de muncă
Referitor la perspectiva de a-și pierde locul de muncă din cauza inteligenței artificiale, 19,1% dintre români se declară foarte îngrijorați, 14,6% sunt destul de îngrijorați, iar 14,2% destul de puțin îngrijorați. În schimb, 49,4% sunt foarte puțin sau deloc îngrijorați. Procentul celor care nu știu sau nu răspund este de 2,7%. Cei mai îngrijorați sunt votanții AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural.
Românii care utilizează frecvent inteligența artificială, precum votanții PNL și USR, bărbații, persoanele cu vârste între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară și locuitorii din orașe mari, sunt cei mai puțin îngrijorați de această problemă.
Structura digitală a României
Potrivit directorului INSCOP Research, România se prezintă ca o societate divizată în două lumi digitale distincte: o minoritate urbană, educată și activă, care integrează instrumentele de inteligență artificială în viața de zi cu zi, și o majoritate care rămâne complet în afara acestui ecosistem. Clivajul de vârstă este central, tinerii folosind mai frecvent inteligența artificială și normalizând-o ca instrument cotidian, în timp ce vârstnicii o percep ca pe o tehnologie distantă și potențial disruptivă.
În concluzie, temerile legate de pierderea locului de muncă din cauza inteligenței artificiale reflectă mai degrabă insecuritatea socio-economică existentă decât o evaluare directă a riscurilor tehnologice.
