Strâmtoarea Ormuz sub protecția Iranului: o strategie bine gândită de decenii
Cu 3.000 de nave blocate și petrolul global amenințat, Occidentul se confruntă cu dificultăți în a sparge blocada Iranului asupra Strâmtorii Ormuz, o arteră vitală pentru comerțul internațional. Această strâmtoare reprezintă un punct crucial, prin care curge 20% din rezervele mondiale de petrol.
Până la mijlocul dimineții, s-a confirmat că trei nave au fost lovite de focul iranian în primele ore ale zilei. Nava container ONE Majesty, sub pavilion japonez, a fost atacată la 45 de kilometri nord-vest de Ras Al Khaimah, iar naufragiul Star Gwyneth, sub pavilionul Insulelor Marshall, s-a produs la aproximativ 90 de kilometri nord-vest de Dubai. Incidentul cu nava thailandeză Mayuree Naree a dus la abandonarea echipajului, cu excepția a trei membri care au fost salvați de marina Omanului.
În ultimele săptămâni, au existat avertismente că un război cu Iranul ar putea paraliza transportul maritim prin Golf. Președintele Trump a promis escortă navală pentru a asigura „fluxul liber de energie către lume”, subliniind puterea economică și militară a Statelor Unite. Iranul a amenințat cu o creștere a prețului petrolului până la 200 de dolari pe baril, pe măsură ce conflictul escaladează.
Strâmtoarea devine rapid un teritoriu periculos pentru navele comerciale, iar, în ciuda desfășurării a 50.000 de militari americani în regiune, atacurile iraniene continuă. Garda Revoluționară Islamică (IRGC) a confirmat că navele au fost atacate după ce au ignorat avertismentele de oprire.
Estimările sugerează că peste 3.000 de nave sunt blocate în Golf, iar transportul maritim a scăzut drastic, de la 100 de nave pe zi la mai puțin de cinci, majoritatea fiind iraniene. De asemenea, Iranul a atacat o navă container egipteană, iar un remorcher de salvare a fost distrus în încercarea de a o salva, cu pierderi de vieți omenești.
Reacții internaționale și strategie militară
Agenția Internațională pentru Energie a anunțat o eliberare de rezerve de petrol din istoria sa, pentru a stabiliza piețele, în timp ce Pentagonul a afirmat că amenințările nu rămân fără răspuns, cu peste 60 de nave iraniene lovite în cadrul campaniei aeriene.
Comandamentul Central al SUA (Centcom) a avertizat civilii să evite porturile din apropierea strâmtorii, deoarece navele și echipamentele militare iraniene au fost poziționate în porturi civile. Această acțiune periculoasă îi face pe civili vulnerabili și transformă instalațiile militare în ținte legitime conform dreptului internațional.
Amiralul Brad Cooper, comandantul Centcom, a declarat că Iranul a amenințat transportul comercial în apele internaționale timp de ani de zile, iar misiunea SUA este să oprească această amenințare. Iranul dispune de o vastă capacitate de minare, având peste 5.000 de mine și 1.000 de nave pregătite pentru a le lansa.
Provocările securității maritime
Pentru a contracara amenințările, este necesară o prezență militară constantă, iar neutralizarea amenințărilor IRGC ar necesita control fizic pe uscat. Chiar dacă tehnologia navală poate gestiona o criză pe mare, securitatea durabilă a punctelor critice maritime necesită influență sau control pe uscat.
Abbas Dahouk, colonel în rezervă, a subliniat că alianțele regionale vor încerca să mențină strâmtoarea deschisă, dar nu vor dori să se confrunte direct cu Iranul. Saudiții, de exemplu, preferă să colaboreze în cadrul unei coaliții, în timp ce se bazează pe leadershipul SUA pentru operațiuni de securitate maritimă.
Chiar și cu măsuri de protecție, riscul de atacuri asimetrice din partea Iranului rămâne ridicat. În concluzie, pentru a asigura trecerea navelor prin Strâmtoarea Ormuz, este esențială o abordare cuprinzătoare care implică atât soluții navale, cât și o prezență militară susținută pe teren.
