România ar putea experimenta o recesiune profundă în 2026
România ar putea intra în recesiune în 2026, nu doar tehnică, având în vedere evoluția consumului de la începutul acestui an, consideră președintele CFA România, Adrian Codirlașu. Acesta a declarat că „am fi norocoși dacă am avea o creștere economică de 0,5% anul acesta” și că există șanse mari să se înregistreze un mic minus pe tot anul, ceea ce ar conduce la o recesiune, nu doar tehnică.
Adrian Codirlașu a subliniat că cifrele referitoare la consum sunt alarmante, menționând o scădere de 9,1% la consum, o veste considerată cea mai îngrijorătoare de la începutul anului. Este posibil ca primul trimestru să fie marcat de o scădere. Deși, comparativ cu trimestrul anterior, se poate observa o ajustare sezonieră, Codirlașu estimează totuși un minus în primul trimestru față de ultimul trimestru din anul precedent, ceea ce ar indica o recesiune tehnică.
Potrivit acestuia, se preconizează o continuare a scăderii consumului și în perioada următoare: „Avem în ianuarie această scădere de consum care este spectaculoasă. Vedem februarie și martie. Părerea mea este că în martie o să fie iarăși un șoc pe consum, având în vedere situația. Creșterea prețului combustibilului și aversiunea la risc vor genera prudență în cheltuieli.”
Când a fost întrebat când s-ar putea observa primele indicii ale intrării în recesiune, Codirlașu a afirmat că evoluția PIB-ului în primul trimestru ar oferi o indicație clară. „Este necesar să avem datele din trimestrul I de creștere economică. Dacă o să avem un minus față de trimestrul I din anul trecut, mergem probabil către o ușoară recesiune,” a adăugat el.
Conform informațiilor Institutului Național de Statistică (INS), volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (excluzând comerțul cu autovehicule și motociclete) a scăzut în luna ianuarie 2026 cu 9,1% ca serie brută și cu 6,5% ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate. Scăderea a fost determinată de declinul înregistrat la comerțul cu carburanți pentru autovehicule (-13,8%), vânzările de produse nealimentare (-11,3%) și vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (-3,9%).
La elaborarea proiectului de buget pentru anul în curs, Guvernul a luat în calcul o creștere a economiei de 1%.
